Apariţia pe pământ a primilor reprezentanţi ai acestei specii este datată cu cca. 5 mil. de ani în urmă. Odată cu apropierea de era noastră, prin încălzirea pământului, s-a produs retragerea gheţarilor spre nord (latitudinal) şi spre vârfurile muntoase (altitudinal), creind condiţii corespunzătoare de habitat pentru apariţia speciei. Astăzi, populaţiile de capră neagră din România sunt prezente în câteva masive muntoase, astfel: Rodnei, Piatra Craiului, Bucegi, Făgăraş, Retezat sau Munţii Vrancei, unde au fost introduse mai de curând. Conform evaluărilor, ţara noastră are un numar de circa 7000 de exemplare.
Vara, culoarea blănii este gălbui - maronie cu nuanţe cenuşii roşiatice. Iarna se schimbă în brun închis, fără nuanţe.
Coarnele sunt permanente, adică nu cad anual şi poartă ambele sexe. Ţapii au coarnele mai mari, mai groase şi mai pronunţat curbate decât la femele. Între coarne există o glandă cu secreţie externă, cu rol în împerechere.
Capra neagră poate trăi până la vârsta de 20 de ani. Auzul şi mirosul sunt foarte bine dezvoltate. Când simte un pericol, scoate un şuierat puternic dând astfel semnalul de alarma pentru întregul cârd. Împerecherea are loc între 15 octombrie – 15 noiembrie. După o gestaţie de 6 luni, capra fată un ied, mai rar doi.
Recordul mondial la trofeul de capră neagră este deţinut de ţara noastră, prin trofeul recoltat de către vânătorul A. Hessheimer în Munţii Făgăraş în anul 1934 şi omologat la Expoziţia Internaţională de Vânătoare de la Berlin, în anul 1937, cu 141,10 puncte C.I.C.
Trofeul de capră neagră este constituit din craniu cu coarnele şi maxilarul superior. Evaluarea se face prin măsurarea şi aprecierea următorilor parametrii: lungimea şi înălţimea coarnelor, circumferinţa cornului cel mai gros, deschiderea coarnelor, frumuseţea trofeului (ca adaos) şi prezenţa răşinii (ca penalizare). Din primele 10 trofee de capră neagră din lume, 8 provin din România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu