vineri, 3 iunie 2011

Cerbul Comun

Cerbul comun ( Cervus elaphus L.)
Cerbul comun este un animal de talie mare, specific zonelor de deal şi munte. Greutatea medie a taurilor este de circa 200 kg iar a ciutelor de circa 80 – 100 kg.  
Petele deschise la culoare de pe corpul viţelului constituie un mijloc natural de apărare contra duşmanilor, imitând razele soarelui trăbătând frunzişul coroanelor arborilor. Fenomenul se numeste homocromie. Petele dispar dup vârsta de 3 luni. Coarnele sunt prezente doar la masculi. Acestea împreună cu maxilarul superior întreg, constituie trofeul cerbului.
Recordul naţional este deţinut de vânătorul german Ronald Philipp cu cerbul recoltat în  anul 2003 la Fâncel-judeţul Mureş, al cărui trofeu a fost omologat în anul 2004 cu 264,51 puncte C.I.C.
Un trofeu de cerb este cu atât mai valoros cu cât are prăjinile mai lungi şi mai groase,  ramificaţii (sau raze) mai multe, greutate şi dechidere mai mare, culoare mai închisă, perlaj mai bogat. Numai masculii poartă coarne, acestea fiind destul de masive. Coarnele cad în fiecare an - iarna, în locul lor crescând altele până la sfârşitul verii. Procesul creşterii coarnelor dureaza circa 120 - 130 zile. Suprafaţa rozetei de pe care s-a desprins cornul este imediat acoperită de păr şi piele. Când coarnele au ajuns la dimensiuni normale, pielea se crapă, se usucă şi cade fâşii.
Glasul taurului în perioada boncănitului (perioada împercherii) este caracteristic şi constituie una din laturile frumoase ale vânătorii de cerbi.
Efectivele de cerbi la ora actuală, la nivel naţional, sunt de aproximativ 37000 de ex.
Lupul este duşmanul natural cel mai de temut al cerbului, apoi râsul şi ursul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu