Lupul este un răpitor de talie mare, forte bine reprezentat ca populaţie, în România. Greutatea medie a adulţilor este de circa 40-50 kg. Caracteristic sunt urechile mai mici decât la câine, ascuţite şi îndreptate în sus, coada relativ scurtă şi groasă, picioarele puternice, cu părul mai mărunt şi ochii mai depărtaţi decât la câine şi puţin aşezaţi oblic. Gâtul este scurt, gros, puternic şi cu guler iarna. Picioarele anterioare ceva mai înalte şi pieptul lat dau lupului imaginea unui animal puternic, robust şi cu multă forţă.
Longevitatea este de circa 15-16 ani. Glasul lupului este reprezentat prin bine cunoscutul urlet, care poate fi auzit mai cu seamă toamna şi iarna. Urletul masculului este gros; al femelei ceva mai subţire.
Cele mai dezvoltate simţuri ale lupului sunt: văzul şi auzul; mirosul este mai slab dar numai in raport cu celelalte simţuri.
În România, lupul este un animal al pădurilor de deal şi munte, efectivul fiind de circa 4600 exemplare.
Nu are duşmani naturali, în afară de boli şi de om. Spre deosebire de celelalte carnivore, lupul este sociabil. Această însuşire este dată printre altele şi de necesitatea procurării hranei pe cale activă, prin urmărirea şi atacarea prăzii în grup, prin cooperarea haitei. Lupul are activitate exclusiv nocturnă. Lupul produce pagube atât în rândul animalelor domestice cât şi sălbatice; este protejat prin convenţii internaţionale, deoarece în Europa efectivele sale sunt în real pericol de dispariţie
Trofeele convenţionale sunt craniul şi blana, iar neconvenţional este osul penian. Blana, bine preparată, este un trofeu incomparabil mai decorativ decât craniul.
Recordul naţional şi mondial la blana de lup are 187,17 puncte C.I.C. si a fost recoltat la Sărişor, în judeţul Suceava, în anul 1985.
În ceea ce priveşte craniul, acesta se măsoară în centimetri (lungimea maxilarului superior, inclusiv incisivii şi lăţimea acestuia). Fiecare centimetru reprezintă un punct.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu